Se pare ca, in ultima perioada, existenta pe rol a unui numar din ce in ce mai mare de dosare de insolventa a creat o stare aproape de panica in mediul de business, mai ales ca la acest moment exista pe rolul instantelor dosare, mediatizate, prin care se solicita a se deschide procedura de insolventa impotriva unor companii de notorietate, cum este Ultra Pro Computers, Snack Attack sau Flamingo, ca sa dau doar cateva exemple.

Realitatea este ca procedura insolventei nu este intotdeauna ceva ce trebuie sa sperie. In opinia mea, finalitatea Legii 85/2006, care reglementeaza institutia juridica a insolventei, a fost la un moment dat deturnata de catre creditori, ea fiind utilizata, fara niciun fel de diferentiere, in cazul tuturor acelor debitori care indeplineau conditiile formale de admisibilitate a unei astfel de cereri, ocolindu-se in acest fel, in primul rand, plata taxelor de timbru ce s-ar fi datorat in cazul unor actiuni in pretentii pe drept comun, insa realizandu-se in acelasi timp o reducere a duratei de rezolvare si executare a creantei, in general debitorii preferand sa plateasca decat sa riste respingerea unei eventuale contestatii.

Practica introducerii cererilor de deschidere a procedurii insolventei s-a inmultit odata cu modificarile aduse in piata, la modul general, de mult-disecata criza economica. Dar, ca o caracteristica specifica insa, s-au inmultit cererile introduse chiar de catre debitorii aflati in insolvabilitate. Ceea ce nu se cunoaste, si eu cred ca ar trebui sa fie mai pe larg dezbatut, este faptul ca debitorul intrat in incapacitate de plata, adica la momentul la care insolventa este deja instalata, are obligatia legala, instituita de Legea 85/2006 cu modificarile ulterioare, a se adresa instantei judecatoresti cu o cerere prin care sa solicite deschiderea procedurii de insolventa, incercandu-se prin instituirea acestei obligatii o protectie a participantilor la circuitul economic. Debitorul are posibilitatea - fara a mai avea si obligatia de aceasta data - de a introduce o astfel de cerere si in situatia in care nu in intrat inca in incapacitate de plata, dar acest moment este iminent, tot ca masura preventiva de protectie a sa si a celor ce au incheiate, sau au in intentie a incheia, raporturi comerciale cu acesta.

ftrimg

Actualmente, din ce in ce mai multi debitori recurg la aceasta posibilitate oferita de lege, incercand in acest fel sa se protejeze.

 

Finante si Afaceri: Insolventa nu inseamna neaparat si falimentarea firmei respective.

 

Desigur ca deschiderea procedurii de insolventa impotriva unei firme nu inseamna in mod necesar si falimentul. Nu vorbim de cazurile extreme, ale unor afaceri care, desi initial corect previzionate, ulterior s-au dovedit neviabile, din cauza neconfirmarii calculelor initiale de ceea ce s-a intamplat in practica sau din cauza faptului ca au fost riscant manageriate. Sunt foarte multe situatii in prezent cand companii de succes, notorii sau nu, cu cifre de afaceri si profit - pe hartie - impresionante, au ajuns in situatii disperate, exclusiv din cauza unor mutari expansive, gresit facute la un moment dat de catre managerii acestora. Credite impovaratoare, a caror returnare s-a bazat exclusiv pe veniturile viitoare, sau extinderi ce urmau sa se autofinanteze din profitul realizat din branch-urile nou deschise sunt doar cateva exemple de factori ce au dus la starea de insolvabilitate. Companiile aflate in astfel de situatii pot insa sa se salveze prin reorganizare judiciara. Planul de reorganizare trebuie elaborat cu ajutorul si prin conlucrarea dintre reprezentantii firmei in cauza, avocatii acesteia si administratorul judiciar, care il propune instantei si il supune votului adunarii creditorilor.

 

Finante si Afaceri: Cu insolventa scapi de alte procese?

 

Indiferent ca cererea este introdusa de insasi debitor sau de creditorul care indeplineste conditiile in acest sens, deschiderea procedurii in sine are rol proteguitor chiar asupra debitorului aflat in incapacitate de plata si intrat in insolventa, Legea 85/2006 prevazand ca, de la data deschiderii procedurii, se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. De asemenea, nu mai curg penalitati, dobanzi sau orice accesorii ale creantelor nascute anterior deschiderii procedurii, si toate termenele de prescriptie se suspenda. Acest lucru inseamna ca toti creditorii care au creante de recuperat de la debitorul impotriva caruia s-a deschis procedura insolventei nu mai au deschisa calea actiunii judecatoresti, trebuind sa se inscrie, pur si simplu, la masa credala, la un loc cu toti ceilalti creditori, urmand a-si satisface creanta la valoarea pe care o avea la momentul deschiderii procedurii, chiar daca in virtutea raporturilor contractuale sau a dispozitiilor legale ar fi avut dreptul la accesorii mai mari.